catre

  • 51felonie — FELONÍE s.f. (Franţuzism) Act de trădare, lipsă de loialitate de care se făcea vinovat vasalul faţă de seniorul său. ♦ p. gener. Trădare, infidelitate. – Din fr. félonie. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FELONÍE s. 1. (ist.) (înv.)… …

    Dicționar Român

  • 52monolingvism — MONOLINGVÍSM s.n. Întrebuinţare a unei singure limbi (cea maternă) de către acelaşi individ sau acelaşi grup social. – Din fr. monolinguisme. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  monolingvísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004.… …

    Dicționar Român

  • 53mucarer — MUCARÉR, mucareruri, s.n. (În evul mediu, în Ţară Românească şi în Moldova) 1. Firman de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană. 2. Sumă de bani plătită Porţii Otomane de către domnii ţărilor româneşti, începând din sec. XVII,… …

    Dicționar Român

  • 54nerv — NERV, nervi, s.m. 1. Organ de transmisiune a impulsului nervos, care uneşte sistemul nervos central cu periferia organismului (piele, organe de simţ, muşchi, glande etc.) şi care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile… …

    Dicționar Român

  • 55ocupaţie — OCUPÁŢIE, ocupaţii, s.f. 1. (Luare temporară în) stăpânire de către forţele armate ale unui stat a unei părţi sau a totalităţii teritoriului unui alt stat; cucerire. ♢ loc. adj. De ocupaţie = (despre forţe armate) care ocupă temporar un teritoriu …

    Dicționar Român

  • 56pasă — PÁSĂ, pase, s.f. 1. (Sport) Transmitere a mingii către un coechipier. 2. Fiecare dintre mişcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva. 3. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărţi la fiecare nou tur. ♦ (Rar) Tur la unele… …

    Dicționar Român

  • 57pontă — PÓNTĂ, ponte, s.f. Proces de depunere a icrelor la peşti şi a ouălor la păsări, la insecte, la reptile etc.; p. ext. icrele, ouăle depuse în urma acestui proces. – Din fr. ponte. Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX 98  póntă s. f., g. d …

    Dicționar Român

  • 58practic — PRÁCTIC, Ă, practici, ce, adj. 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret; care se verifică prin practică şi se poate aplica în viaţă; care se bazează pe practică; concret, real. ♦ Care corespunde necesităţilor de fiecare zi;… …

    Dicționar Român

  • 59prospicient — prospiciént adj. m., pl. prospiciénţi; f. sg. prospiciéntă, pl. prospiciénte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PROSPICIÉNT, Ă adj. (Liv.) Care dă, priveşte, răspunde către un anumit loc; orientat într un anumit fel,… …

    Dicționar Român

  • 60restituţie — RESTITÚŢIE, restituţii, s.f. Restituire. ♦ spec. Restituire de către un stat beligerant către alt stat beligerant a unor bunuri aparţinând acestuia din urmă, pe care primul stat şi le a însuşit şi le a transportat fără drept pe teritoriul său. –… …

    Dicționar Român