crepitante

  • 51psophie — (pso fie) s. f. Genre d échassiers, dans lequel on distingue la psophie crépitante, dite agami ou oiseau trompette. ÉTYMOLOGIE    Du grec, bruit …

    Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • 52ténalgie — (té nal jie) s. f. Terme de chirurgie. Ténalgie crépitante, synonyme d aï (voy. aï 1). ÉTYMOLOGIE    Du grec, tendon, et, douleur …

    Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • 53FLAMMA — I. FLAMMA proprie fornacis est, quod flatu follium excitatur; Salmas. mel. a φλέγμα, Aeol. φλέμμα, hincqueve φλάμμα, dicta. Eius inspectio, Gr. πυρομαντεία, pars Haruspicinae fuit non ignobilis; dicebanturque tum Harnspices δἰ ἐμπύρων μαυτεύεςθαι …

    Hofmann J. Lexicon universale

  • 54MYSTERIA Romana — Ciceroni in Ep. ad Atticum ter memorata, in sui explanatione dudum occupatos tenuêre summos Viros. In ult. l. 5. Quum scies, Romae intercalatum sit nec ne, velim ad me scribascertum, quô die Mysteria futura sint. Sic Ep. 1. l. 6. Faciesque me,… …

    Hofmann J. Lexicon universale

  • 55scricchiolamento — {{hw}}{{scricchiolamento}}{{/hw}}s. m. Emissione di un rumore secco e crepitante …

    Enciclopedia di italiano

  • 56scricchiolare — {{hw}}{{scricchiolare}}{{/hw}}v. intr.  (io scricchiolo ; aus. avere ) 1 Mandare un suono secco e crepitante, detto spec. di cosa dura, secca o sim. che si fende o si rompe: il pane scricchiola sotto i denti | Mandare un cigolio nel muoversi,… …

    Enciclopedia di italiano

  • 57crepitánt — adj. m., pl. crepitánţi; f. sg. crepitántã, pl. crepitánte …

    Romanian orthography

  • 58crepitant — CREPITÁNT, Ă, crepitanţi, te, adj. (Franţuzism) Care produce zgomote scurte şi repetate; care pârâie, care trosneşte. – Din fr. crépitant. Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  crepitánt adj. m., pl. crepitánţi; f. sg. crepitántă …

    Dicționar Român

  • 59cigolare — v. intr. [voce onomatopeica] (io cìgolo, ecc.; aus. avere ). 1. [mandare a brevi tratti un suono stridente, detto di congegni non lubrificati o arrugginiti: senti come cigola quella porta ] ▶◀ (lett.) gemere, stridere. 2. [produrre un rumore… …

    Enciclopedia Italiana

  • 60rumore — /ru more/ (ant. e lett. romore) s.m. [lat. rumor ōris ]. 1. a. [perturbazione sonora che dà luogo a una sensazione acustica e che viene per lo più percepita come sgradevole] ▶◀ ‖ suono. ⇓ boato, fischio, fragore, rombo, schianto, schiamazzo,… …

    Enciclopedia Italiana