inchis inchis

  • 101pod — POD, poduri, s.n. I. 1. Construcţie de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susţinând o cale de comunicaţie terestră (şosea sau cale ferată) şi asigurând… …

    Dicționar Român

  • 102reţine — REŢÍNE, reţin, vb. III. tranz. 1. A ţine pe loc, a împiedica de la ceva, a opri. ♦ A închide pe cineva temporar, a l priva de libertate. ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) stăpâni, a (se) înfrâna; a (se) abţine. 2. A opri o parte din drepturile… …

    Dicționar Român

  • 103sanhedrin — SANHEDRÍN s.n. Tribunal suprem la vechii iudei; fig. grup de oameni care formează un cerc închis, având pretenţia de a da, într un anumit domeniu, sentinţe infailibile. – Din fr. sanhédrin. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …

    Dicționar Român

  • 104sepia — sépia (vopsea, culoare, desen) s. f. invar. (sil. pi a) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  SÉPIA f. invar. 1) Materie colorantă cafenie închisă, obţinută din substanţa secretată de sepie sau produsă pe cale industrială şi …

    Dicționar Român

  • 105spirografie — SPIROGRAFÍE, spirografii, s.f. (med.) Înregistrare grafică a ventilaţiei pulmonare. – Din fr. spirographie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  spirografíe s. f. (sil. gra ), art. spirografía, g. d. art. spirografíei; pl.… …

    Dicționar Român

  • 106stânjeniu — STÂNJENÍU, ÍE, stânjenii, adj. (Rar) Liliachiu, violet închis. [var.: (pop.) stânjiníu, íe, adj.] – Stânjen + suf. iu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STÂNJENÍU adj., s. v. liliachiu, mov, violet, vioriu …

    Dicționar Român

  • 107stătut — STĂTÚT, Ă, stătuţi, te, adj. 1. Care nu mai este proaspăt (şi a căpătat un miros, un gust sau un aspect neplăcut caracteristic); clocit; (despre aer) închis, stricat, viciat. ♦ fig. (Despre oameni, mai ales despre persoane necăsătorite) Înaintat… …

    Dicționar Român

  • 108sub — SUB1 Element de compunere care indică poziţia inferioară a unui obiect faţă de altul sau o cantitate, o intensitate, o calitate, o ierarhie inferioară în raport cu alta de acelaşi tip, şi care serveşte la formarea unor substantive, adjective şi… …

    Dicționar Român

  • 109sumbru — SÚMBRU, Ă, sumbri, e, adj. 1. Întunecat, posomorât, întunecos. 2. fig. Lipsit de veselie, închis în sine; posomorât, trist, mâhnit. ♦ Chinuit de gânduri, îngândurat. – După fr. sombre. Trimis de bogdang, 10.05.2004. Sursa: DEX 98  Sumbru ≠ vesel …

    Dicționar Român

  • 110taciturn — TACITÚRN, Ă, taciturni, e, adj. Care vorbeşte puţin, tăcut din fire, închis în sine, posac. – Din fr. taciturne, lat. taciturnus. Trimis de ana zecheru, 04.12.2002. Sursa: DEX 98  Taciturn ≠ comunicativ, flecar, guraliv, limbut, palavragiu,… …

    Dicționar Român