sporit
21rotunjit — ROTUNJÍT, Ă, rotunjiţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Cu o formă rotundă, cu un contur curb. ♢ Consoană rotunjită = consoană la rostirea căreia se adaugă o articulaţie suplimentară de rotunjire a buzelor. Vocală rotunjită = vocală pronunţată cu… …
22soloneţ — SOLONÉŢ, soloneţuri, s.n. Grup de soluri caracterizate printr un bogat conţinut de sodiu şi o fertilitate naturală foarte scăzută. – Din rus. soloneţ. Trimis de LauraGellner, 23.07.2004. Sursa: DEX 98 SOLONÉŢ s. v. brâncă. Trimis de siveco,… …
23îndoit — ÎNDOÍT, Ă, îndoiţi, te, adj. I. 1. Strâns prin îndoire; care păstrează urma unei împăturiri; cu îndoituri. 2. Curbat, încovoiat. II. 1. Care este de două ori mai mare sau mai mult decât altceva; dublu2; dublat; p. ext. înmulţit, sporit, mărit. ♢… …
24înmulţit — ÎNMULŢÍT, Ă, înmulţiţi, te, adj. Sporit, mărit4 (numeric sau cantitativ). – v. înmulţi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …
